I walk a lonely road,
The only one that I have ever known,
Don't know where it goes,
But it's home to me and I walk alone…
Cu versurile astea am adormit aseara si tot cu ele m-am trezit de dimineata.Practic,am ajuns sa fiu oarecum obsedata de melodia asta. Si asta pentru ca intamplarile mirifice din ultimele 2 saptamani m-au pus pe ganduri. M-au pus pe ganduri atat de tare,incat iesea fum la un moment dat. Dupa ce fumul s-a disipat,am ajuns la o concluzie: dupa ce i-ai ajutat,toti[sau ma rog,majoritateapersoanelor ] pe care le credeai atat de importante te lasa balta, sau pur si simplu nu tin cont si de rugamintea ta[oricat de minuscula sau de importanta ar fi]. Dupa ce incerci sa le oferi marea cu sarea pe tava,si uneori chiar reusesti, dupa ce esti alaturi de ei mereu, iti dai seama ca tu nu esti atat de important pentru ceilalti pe cat ai vrea sa fii.Realizezi ca in ziua de azi 99% dintre oameni sunt pe interes si ca tin la tine doar atata timp cat le poti oferi ceva.In momentul ala iti vine sa razi,sa plangi si sa dai pe cineva cu capul de pereti in acelasi timp, simti cum tavaul iti pica in cap si ajungi sa crezi ca Dumnezeu a gresit planeta cand ti-a dat viata. Exact asa ma simt si eu acum, dupa ce toate persoanele pe care le credeam importante pentru mine mi-au tras clapa sau mi-au intors spatele. Cine s-a schimbat? Eu sau ei? Poate ne-am schimbat toti.Poate nu s-a schimbat nimeni,ci doar timpurile in care traim acum,pentru ca nu mai e ca in scoala generala,cand faceai ce aveai chef fara sa-ti pese ca a doua zi dai 765847 de teste si ai 756784 de inspectii.Nu mai e ca la inceputul clasei a noua,cand toata lumea se intelegea perfect cu toata lumea si credeai ca liceul e un paradis in care ti-ai gast cei mai buni prieteni. Nu mai e ca in prima zi din clasa a zecea,cand toti ne lueam in brate,ne pupam si eram “best friends” again. Pacat ca a trebuit sa se intample asta. Pacat ca n-a inghetat timpul in dreptul momentelor frumoase. Pacat ca nu mai e cum era inainte. So…
My shadow's the only one that walks beside me,
My shallow heart's the only thing that's beating,
Sometimes I wish someone out there will find me,
'Tïll then I walk alone…
