19 iunie 2009

Cronica M.B.

Voi incepe acest post minunat cu o fabula scrisa la 2 noaptea, ora la care inspiuratia loveste fara mila intotdeauna. [:D]

  Tarfulita si elefantelul



Erau odata ca niciodata, intr-o lume in care doar banii si imaginea primau, o Tarfulita si un Elefantel. Tarfulita era o persoana crescuta in spiritul lumii in care traia, foarte sireata, egoista, rece si calculata, dar in acelasi timp persoana potrivita pentru a fi prietena ta cea mai buna la suprafata.
Elefantelul era cam naiv. El fusese crescut in spiritul unei lumi mai pure, ce disparuse de mult, insa era foarte naiv si dornic de a fi „cool”. De aceea, daca ii dadeai o aluna, el iti lua toata punga,crezand ca asta e calea cea mai potrivita de ascensiune catre statutul de „elefantel cool”.

Intr-o zi, elefantelul si tarfulita s-au intalnit, iar intre ei s-a creat o relatie de interdependenta mai speciala. Elefantelul credea ca a gasit in sfarsit persoana care il facea „cool”, prietena cea mai buna,, iar Tarfulita gasise pe cineva care ii satisfacea pe deplin dorinta de manipulare, gasise in sfarsit un alt spirit de distrus.

„Prietenia” lor crestea tot mai mult in fiecare zi, dar Elefantelul nu-si dadea seama ca in felul asta pierdea spiritul lumii pure ce disparuse demult, spirit ce era inlocuit cu el al lumii pacatoase in care traia, incet dar sigur, de catre Tarfulita. Aceasta il „ajuta” pe Elefantel sa vada „ce e bine cu adevarat”, sa dea dracu’ fiecare farama de inocenta uitata printr-un cotlon prafuit al sufletului sau, doar pentru a-l manipula si a-si atinge scopurile pacatoase, cum fac toate Tarfulitele cu spiritul defect si ireparabil.

Din cauza asta, Elefantelul ajunsese s-o urmeze pe Tarfulita la fel cum un catelus isi urmeaza stapana la fiecare pas, lasandu-se calcat in picioare, cu puritatea acum deja facuta istorie, crezand ca doar asa poate fi „cool”, imitand Tarfulita si facand tot ce spune ea.
Tarfulita isi facea de cap fara nici un resentiment cu Elefantelul, deoarece singura persoana care conta era chiar ea. Ea era centrul Universului in care exista lumea asta defecta si pacatoasa. Ea controla totul. Ea era singura „cool” cu adevarat, si singura care merita sa fie. Faptul ca ii manipula pe toti si ca ii calca in picioare cu nerusinare era un dar, un talent innascut ce o ajuta sa triumfe si sa-si mentina statutul de „centru al lumii defecte si pacatoase”, o lume croita din acelasi material ca si ea, unul sintetic, aspru si ieftin.

Poate va intrebati care este morala acestei fabule. Ei bine, uitati-o:
Elefantelul e cel mai vinovat in toata povestea asta, pentru ca a lasat puritatea din inima sa sa fie calcata brutal in picioare de Tarfulita, desi acest lucru putea fi evitat 100% daca gandea cum fusese invatat, in spiritul lumii pure. De aceea, Elefantelul si-a meritat viata de catelus, o viata de 2 bani, ce poate parea „cool” la prima vedeere, dar care este mai idioata decat a unui animal care nu are pic de creier,famile sau prieteni. Asa ca, in final, Tarfulita si Elefantelul se merita unul pe altul, deoarece amandoi vor cunoaste amaraciunea decaderii, cel din urma intr-uin mod mult mai jalnic decat Tarfulita.

                                                                                                                 The end.

Acum, un post la comun.

Nu-i asa ca pierzi o parte din tine de cate ori ti se dovedeste ca nu merita, desi tu incercai de fiecare data sa crezi opusul? Cand credeai ca cei care tin la tine de fapt nu erau nici pe departe cum ii credeai, ci doar niste insensibili naivi? Asta ca sa nu folosim limbaj colorat. Nu acum…
Atunci cand te trezesti pe acel taram intre vis si realitate…Taram pe care ai vrut sa ajungi dintotdeauna, ai impresia ca nimic rau nu s-a intamplat in trecut, cu atat mai putin in viitor. Ai impresia ca toate sacrificiile sunt nimicuri fata de ceea ce primesti in schimb, indiferent de minciuna, bani, sau timp pierdut. 
Ce se intampla cand revii din nou in lumea reala? Oare mai esti in stare sa supravietuiesti? Sau esti calcat in picioare de urmatorul parsiv care-ti iese in cale?
Se spune ca oamenii din jur nu sunt ceea ce par. Cand ti se pare ca ai ajuns pe acel taram, proverbul asta nu are nici o noima pentru tine, pentru ca totul ti se pare verosimil,am putea spune chiar perfect. Insa stim ca toate lucrurile au un sfarsit, cu cat sunt mai frumoase, cu atat sfarsitul e mai dureros.
Ce doare mai tare decat suferinta dupa revenire? Faptul ca ai constientizat ca cei din jur aveau dreptate sau cuvintele false, pline de „iubire”? Atunci te opresti. Iei o gura de aer. Mai iei inca una, mai adanca de data asta. Apoi urmeaza o hotarare, gresita sau nu. Renasti sau decazi in continuare? Cu siguranta urmeaza o tortura echivalenta cu sentimentele pure inecate in rautatea oamenilor.
Singura scapare e sa te lasi pe mana celor care au vrut sa te ajute dintotdeauna si sa realizezi ca indiferent de situatie, tu esti cea mai importanta persoana pentru tine.
Ce am redescoperit? Ce am invatat din nou? Poate nimic din ceea ce subconstientul nostru nu stia inca, sau poate tot ce inseamna cu adevarat fiinta noastra. Amin.


Concluzia? Muie Bă! 




17 comentarii:

  1. Deci acum lumea e mai bogata cu o Elefantzica Tarfa? Ah, frumos 8->

    RăspundețiȘtergere
  2. @Dankhus: Nu, cu o Tarfulita si un Elefantel.Sunt 2 personaje :>

    RăspundețiȘtergere
  3. strike 3....si gata fara tufe fara muie:)) pur si simplu un com " cuminte"...( vai cum a sunat asta =)) )-Elefantelul si-a meritat viata de catelus, o viata de 2 bani, ce poate parea „cool” la prima vedeere, dar care este mai idioata decat a unui animal care nu are pic de creier,famile sau prieteni. Asa ca, in final, Tarfulita si Elefantelul se merita unul pe altul... wow cate animale prezente in aceasi fraza:)) elefantel cu viata de catelush:)) mrg... ideea de baza e ca tarfulitza wins the game nu?:))
    PS: CENZURAAAA SUX:)) alt com nu mai dau so zi ca-i bun asta:))

    RăspundețiȘtergere
  4. bun nam cuvinte
    intro concluzie ai explicat situatia tuturor adolescentilor din ziua de azi in 2 MARI categori:
    tarfe
    &
    elefantzi

    te felicit
    nas vrea sa stiu cn este tarfa si cn elefantul in povestea ta si nu conteaza ca timp de un an am fost in locul elefantzelului :-? acuma experimentez viata unui simplu spectator care in acelasi timp rade si plange din trecut si prezent ...
    totusi viata o intelegi privind inapoi si o traiejti privind in fatza

    RăspundețiȘtergere
  5. @Alpha: Tu n-ai cum sa fi fost elefantelul... Nu ai caracterul necesar, cel putin din cate stiu eu :))

    RăspundețiȘtergere
  6. @alpha: crede-ma chiar n-ai vrea sa sti cine sunt aceste 2 personaje...insa,tin sa te felicit pentru ca acum esti un simplu spectator...un simplu observator care isi priveste cu atentie fiecare miscare,este foarte important sa inveti sa faci acest lucru...de ce?Pentru ca in alte cazuri,ajungi un biet muritor de rand,calcat in picioare pana si de cea mai mica furnica :D
    @poe:cata inspiratie pe la mine pe acasa....vezi de ce scriu eu asa misto?Poate casa e de vina,sau peisajul,sau cine stie...

    RăspundețiȘtergere
  7. @Deea: Mah, doar inspiratia e buna ca tastatura ta suge :))

    RăspundețiȘtergere
  8. @poe:tastatura mea e optica si de ultimul tip....fata de rabla aia a ta...care stiu si eu cum mergea,doar am folosit-o :P:P

    RăspundețiȘtergere
  9. Dacă am ajuns toti să scriem fabule de nevoie e grav...

    RăspundețiȘtergere
  10. @poe: s-a pornit un razboi si pe blogul de la Vita,in afara de ala de pe blogul meu....ma rog,ala de pe blog de la Vita mai mult eu l-am innceput....bah Poe,deci eu nu sunt in sstare sa ma descurc singura...bah Poe,deci tu realizezi ce se intampla?Bah Poe,crezi ca daca m-as fute si yo cu tot Buc,o sa zica lumea ca sunt in stare sa ma descurc singura?
    FRATEEEEEEEE.....
    ok,DECI,PE BLOG LA vITA,NU MI TE BAGA....acolo e teritoriul meu....poti doar sa citesti....si ca info: andreea aia ma enerveaza rau de tot,mama da' rau de tot,mama ce as bate-o!

    RăspundețiȘtergere
  11. deci avand in vedere ca tu ii spui muie elefantelului iti zic si eu tie: mori in chinuri ratato! cine esti tu sa ii judeci altii? esti cam ca toti care asculta vita de vie si imi asum ce spun. adica o ratata imbibata in prostie.
    sooo mai vrei si alte commenturi la postu asta? ca se rezolva.
    mai scot din mine cateva injuraturi:)

    RăspundețiȘtergere
  12. De unde stii ca ii spun muie elefantelului? :)) Si daca i-as spune, de ce nu face elefantelu' spam pe blogu' meu in locul tau?:)) Chiar vreau sa vad ce injuraturi scoti:> Daca tu, la 18( cel putin asa scria pe la profilu' tau) lasi comentarii d-astea... cred ca o sa-mi spui aceleasi injuraturi care mi le-ar spune si un pusti de clasa a 2-a :)) So...sa te auzim.:D

    RăspundețiȘtergere
  13. @bubu: pentru culura ta generala,poe nu prea asculta vita de vie...ceea ce a scris ea pe blog,are legatura cu o simpla intamplare nefericita(pentru unii)...iar,singura mea intrebare ce are legatura cu tine,este: doare sa fi dobitoc?

    RăspundețiȘtergere
  14. @Deea: Bah, lasa-l...mai conteaza ca ascult sau nu? Eu vreau sa-l aud cum injura :))

    RăspundețiȘtergere
  15. cum va injur? nu va injur
    :)) va doresc sa muriti cat mai lent si mai curand.
    in rest toate cele bune:))

    RăspundețiȘtergere
  16. @bubu: :)):))....prietene,nu am ce zice esti foarte comic asa...
    ...mah oricat as incerca,nu te pot intelege,adica daca poe,sau eu,nu ne intelegem bine cu cineva dintr-un motiv x,e treaba noastra,ce legatura ai tu cu toate astea?Adica ce iti iese tie daca faci haos aici?Acum,sincer,nu ti se pare ca nu are rost?Sa fim seriosi,fiecare persoana are prietenii si dusmanii ei,si(normal) fiecare persoana isi exprima sentimentele fata de acei prieteni sau dusmani,cum vrea(ma rog,acum fara batai cu lanturile si batele)....asa ca,nu stiu,mai analizeaza situatia si hai sa lasam lucrurile asa cum sunt,pentru ca nu merita...crede-ma!

    RăspundețiȘtergere

Comenteaza, daca tot esti aici...

Ardeeeeeeeeee!!!

 Pentru publicarea informatiilor de pe  "arekkusandora.blogspot.com"  pe alte site-uri, trebuie precizate sursa şi linkul spre aceasta. Imaginile si articolele pot fi preluate doar cu acordul autorului.
Powered By Blogger